În acest scop declarat, ei au adoptat numeroase reforme,
obiectul real al acestora fiind de fapt creşterea eficienţei statului, dar şi a
prestigiului şi puterii la nivel internaţional.
Aceste reforme au fost adoptate mai ales în ţări mai puţin
dezvoltate din sudul, estul şi centrul Europei şi prin ele se urmărea o
recuperare a decalajului de dezvoltare faţă de state precum Franţa şi Marea
Britanie.
Reprezentanţii cei mai importanţi ai despotismului luminat au fost Frederic al II-lea cel Mare, rege al
Prusiei, Iosif al II-lea, împărat al Austriei şi Ecaterina a II-a, ţarină a
Rusiei. Despoţi luminaţi au existat
şi în aşte ţări ale Europei.
Reformele adoptate de către despoţii luminaţi urmăreau mai
multe domenii.
În economie s-a
dezvoltat stimularea diverselor ramuri economice pentru a creşte veniturile
obţinute de stat prin taxe şi impozite.
În educaţie s-au
înfiinţat numeroase şcoli care să pregătească viitori buni funcţionari şi
ofiţeri. În aceste şcoli se urmărea educarea în special din punct de vedere
cetăţenesc, astfel încât să dispară abuzurile şi corupţia.
Administraţia a
fost unificată şi centralizată, funcţionarii au fost mai bine plătiţi şi
controlaţi pentru a nu-şi însuşi banii plătiţi pe taxe şi impozite cuveniţi
statului. Până la această reformă funcţionarii erau plătiţi în funcţie de
veniturile aduse statului, având o cotă din ceea ce adunau. De multe ori erau
suspectaţi că ascund anumite taxe şi îşi însuşesc cea mai mare parte din bani,
astfel această reformă a dus la creşterea veniturilor statului.
În domeniul dreptului
legislaţia a fost unificată şi centralizată, pedepsele au devenit mai umane,
magistraţii au fost mai bine pregătiţi pentru a judeca mai bine, dar şi pentru
a creşte rapiditatea soluţionării proceselor.
Relaţiile sociale
au fost îmbunătăţite, în multe ţări fiind desfiinţată legarea de glie a
ţăranilor şerbi: Austria, Principatele Române, iar în altele precum Prusia au
fost micşorate şi reglementate obligaţiile şerbilor faţă de nobili.
Religia a fost
pusă sub controlul statului, o parte din averile bisericii fiind confiscate.
S-au desfiinţat ordinele religioase care nu întreprindeau o muncă utilă pentru
societate.
Deşi aceste reforme nu au pus în practică ideile iluministe cele
mai avansate, totuşi au contribuit mult la progresul statelor în care au fost
adoptate.