După instaurarea dominaţiei otomane (secolul
XVI), principatele Moldova şi Ţara Românească au avut legături din ce în ce mai
slabe cu Europa, evoluând foarte diferit de aceasta. De la începutul secolului
al XIX-lea legăturile cu Europa s-au înmulţit, un moment esenţial fiind
semnarea tratatului de la Adrianopol în 1829
Se afișează postările cu eticheta Franta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Franta. Afișați toate postările
Unificarea Germaniei
Unificarea
Germaniei s-a făcut sub conducerea Prusiei prin „fier şi sânge”. Un rol
important l-a avut primul-ministru al Prusiei, Otto von Bismarck, prin
întârirea armatei şi acţiuni diplomatice.
Domnia lui Carol I (1866 – 1914)
Membrii
Monstruoasei coaliţii care au preluat conducerea ţării după detronarea lui Cuza
s-au străduit să aducă un prinţ străin pe tronul României pentru a îndeplini
una dintre cerinţele adunărilor ad-hoc din 1857. Motivele aducerii unui prinţ
străin erau:
Formarea Statului Naţional Român
După înfrângerea revoluţiei de la 1848, revoluţionarii români refugiaţi în Occident au încercat să obţină sprijinul marilor puteri pentru cauza naţională românească.
Desfăşurarea revoluţiei de la 1848 în ţările europene
Revoluţia
a izbucnit în ianuarie 1848 în Regatul celor Două Sicilii la Palermo unde
regele Ferdinand al IV-lea a fost nevoit să acorde o constituţie. După câteva luni însă el a reprimat revoluţia cu ajutorul armatei.
Relaţii internaţionale între 1871 şi 1914
Până
în 1890 diplomaţia lui Bismarck, cancelarul Germaniei, a avut drept obiectiv
principal împiedicarea Franţei de a-şi găsi aliaţi cu ajutorul cărora să atace
Germania şi să recupereze Alsacia şi Lorena.
Noi perspective asupra relaţiilor internaţionale
Pentru
că interesele marilor puteri erau uneori opuse, „Concertul european” a reuşit
doar cu mare greutate să menţină pacea în Europa.
Sfânta Alianţă şi revoluţiile de după 1815
Popoarele
europene au fost nemulţumite de faptul că hotărârile luate de Congresul de la Viena n-au ţinut cont de interesele lor, ci doar de cele ale monarhilor. Astfel
s-au restabilit regimurile absolutiste în multe ţări şi teritorii care ar fi
dorit să fie parte a unor state naţionale independente au fost anexate unor
imperii multinaţionale.
Congresul de la Viena şi „Concertul european”
După
înfrângerea lui Napoleon statele învingătoare şi-au trimis reprezentanţii la Congresul de la Viena, desfăşurat între
anii 1814 şi 1815 pentru a pune bazele unei păci durabile în Europa.
Ţările Române şi "problema orientală"
Dacă până acum am scris despre Revoluţia engleză, Revolutia franceza, revoluţia industială şi alte subiecte de acum începem să scriem despre România, respectiv pentru început despre Ţările Române în perioada manifestării aşa-numitei probleme orientale.
Desfăşurarea revoluţiei industriale
Au existat două etape ale revoluţiei industriale:
1. Prima etapă s-a declanşat pe la 1780 şi a durat circa un secol.
1. Prima etapă s-a declanşat pe la 1780 şi a durat circa un secol.
Imperiul Napoleonian
În luna mai a anului 1804 Senatul
l-a proclamat împărat pe Napoleon şi mai târziu pe 2 decembrie, acelaşi an, a
fost încoronat la Paris în catedrala Notre Dame din Paris.
Directoratul şi consultatul
Perioada următoare consulatului este marcată de înlăturarea iacobinilor de la putere pe 27 iulie 1794 şi ca urmare a acestui fapt conducerea Franţei este preluată de o formă de conducere bazată pe constituţia anului III.
Perioada anilor 1790-1792 şi Convenţia Naţională
În anul 1791 Adunarea Naţională
Constituantă a votat prima constituţie a Franţei. Constituţia avea ca preambul
Declaraţai Drepturilor Omului adoptată în 1789 în urma abolirii privilegiilor.
Revoluţia franceză
O premisă importantă a Revoluţiei Franceze a fost structura socială a Franţei dinainte de revoluţie care a stârnit mari
nemulţumiri.
Iluminismul şi absolutismul
În secolul al XVIII-lea mulţi monarhi europeni au adoptat
noua justificare a puterii absolute, pretinzând că sunt părinţi ai popoarelor
lor şi că prin tot ceea ce fac urmăresc fericirea supuşilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)