După instaurarea dominaţiei otomane (secolul
XVI), principatele Moldova şi Ţara Românească au avut legături din ce în ce mai
slabe cu Europa, evoluând foarte diferit de aceasta. De la începutul secolului
al XIX-lea legăturile cu Europa s-au înmulţit, un moment esenţial fiind
semnarea tratatului de la Adrianopol în 1829
. Acesta prevedea restabilirea
libertăţii de comerţ şi de circulaţie a celor două principate. De aici înainte
legăturile Principatelor Române cu Europa au fost tot mai puternice. Foarte
importante au fost călătoriile pe care tinerii fii de boieri le-au făcut, mai
ales, în Franţa. Acolo ei au fost influenţaţi puternic de ideile şi modul de
viaţă european şi odată întorşi în patrie au început să acţioneze pentru
transformarea principatelor după modelul Europei. Aceşti tineri au format
generaţia paşoptistă care a avut un rol esenţial în procesul de europenizare a
principatelor.
După 1830, timp de câteva decenii, s-au produs
transformări după modelul european în organizarea politico-administrativă, în
cultură, în modul de viaţă, în limbă etc. Astfel, spre sfârşitul secolului al
XIX-lea, România devenise o ţară cu adevărat europeană.
După Marea Unire de la 1918 apartenenţa la
spaţiul european s-a consolidat. Economia românească avea legături puternice cu
economiile din Occident, iar cultura română se sincronizase deja cu procesele
ce aveau loc în cultura europeană şi chiar născuse manifestări de avangardă,
totuşi adoptarea modelului european a fost contestată de ambele extreme ale
lumii politice. La extrema dreaptă, legionarii, susţineau că modelul european
este unul străin, nepotrivit cu mentalităţile sau chiar sufletul poporului
român şi că prin adoptarea lui s-a renunţat la tradiţii importante. La extrema
stângă, comuniştii, susţineau adoptarea modelului de organizare din Uniunea
Sovietică.
Înfrângerea României în Al Doilea Război Mondial şi ocuparea ei prin forţă de către armatele sovietice a dus la
instaurarea prin forţă a regimului politic comunist. Odată cu aceasta, România
a abandonat modelul european şi a evoluat diferit de Europa Occidentală timp de
câteva decenii.
După căderea regimului comunist, în 1989,
România a reluat legăturile cu Europa. Legături economice existaseră şi în
timpul regimului comunist, când se semnaseră mai multe acorduri economice între
România şi Comunitatea Economică Europeană, dar după 1989 aceste legături au
fost mult dezvoltate, adăugându-se şi cooperarea la nivel politic. Chiar din
1990 România a stabilit relaţii diplomatice oficiale cu Comunitatea Economică
Europeană şi a semnat cu aceasta un acord de comerţ şi cooperare. A urmat la 1
februarie 1993 încheierea unui acord între România şi CEE , iar la 22 iunie
1995 România a depus cererea oficială de aderare la UE. Deşi România nu
îndeplinea condiţiile pentru a fi primită membră a Uniunii Europene, în
decembrie 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotărât începerea
negocierilor oficiale de aderare cu România. A contribuit la aceasta politica
externă a României de după 1989 care se situase hotărât de partea NATO şi a
Uniunii Europene în conflictele din anii ’90. Negocierile oficiale au început
în februarie 2000 şi au sfârşit în decembrie 2004. Tratatul de aderare a
României şi Bulgariei la UE s-a semnat la 25 aprilie 2005 la Luxemburg şi după
ratificarea lui de către statele membre şi Parlamentul European, Comisia
Europeană a propus data aderării 1 ianuarie 2007. Pentru a intre în Uniunea
Europeană, România s-a angajat să respecte 4 criterii, aşa-numitele criterii de
la Copenhaga:
* criteriul politic – respectarea democraţiei
şi a drepturilor omului şi ale minorităţilor
* criteriul economic – existenţa unei economii
de piaţă capabilă să facă faţă concurenţei de pe piaţa europeană
* criteriul legislativ – transpunerea
acquis-ului comunitar (totalitatea actelor, tratatelor şi legilor Uniunii
Europene aflate în vigoare) în legislaţia naţională
* criteriul administrativ – capacitatea
statului membru de a-şi îndeplini obligaţiile asumate ca membru al Uniunii
Europene.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Va rugam sa postati comentarii la subiect pentru ca altfel nu vor fi aprobate.