Treceți la conținutul principal

Regimul comunist

Toate regimurile comuniste s-au format pornind de la ideologia comunistă, cunoscută și sub numele de ideologia marxist-leninistă. Creatorul acestei ideologii a fost germanul Karl Marx împreună cu prietenul său Friedrich Angels.
El a scris și a publicat în 1848 lucrarea „Manifestul Partidului Comunist”. Mai târziu au publicat și alte lucrări, cea mai importantă dintre acestea fiind „Capitalul”, scrisă de Marx. În aceste lucrări Marx pretinde că a găsit o explicație științifică a evoluției de până atunci a societăților umane și că această explicație poate arăta și în ce direcție vor evolua aceste societăți pe viitor. Potrivit lui Marx, în toate societățile omenești au existat clase sociale conducătoare și clase sociale supuse. Clasele conducătoare le exploatează pe cele supuse, între aceste clase existând o rivalitate numită luptă de clasă. Când exploatarea devine insuportabilă, clasele exploatate se revoltă și preiau conducerea. Ele se transformă foarte reoede în noi clase exploatatoare pentru alte clase exploatate. De exemplu, burghezia exploatată de nobilime, prin revoluție burghezia a preluat conducerea și s-a transformat în clasă socială exploatatoare pentru muncitori.  Această succesiune de clase exploatatoare la conducere va lua sfârșit când muncitorii vor prelua conducerea prin revoluție proletară . Muncitorii nu vor deveni o clasă exploatatoare pentru că ei sunt o clasă socială revoluționară prin excelență. Ei vor instaura inițial un regim politic de dictatură a proletariatului în cadrul căruia vor desființa proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și astfel va dispărea și exploatarea. Totodată, vor dispărea treptat deosebirile dintre clasele sociale și se va forma o societate nouă în care toți oamenii vor fi egali, liberi și fericiți: societatea comunistă.
Marx spunea că revoluția proletară va izbucni mai întâi în țările unde există mai mulți muncitori, adică în țările dezvoltate precum Marea Britanie, Franța, Germania, SUA etc. Realitatea, însă, l-a contrazis, în aceste țări veniturile muncitorilor au crescut treptat și ei au devenit mai mulțumiți de situația lor. Atunci, la începutul secolului XX, Lenin a corectat teoria lui Marx, zicând că revoluția proletară nu va izbucni mai întâi în țările bogate, unde sunt mai mulți muncitori, ci în țările unde lupta de clasă este mai ascuțită, unde exploatarea muncitorilor este mai puternică, adică în țări sărace precum Rusia. Tot Lenin a spus că pentru victoria revoluției proletare este necesar ca muncitorii să fie conduși de un partid revoluționar mic, dar bine organizat și disciplinat. Lenin a creat acest partid care s-a numit Partidul Comunist sau Bolșevic din Rusia. În 1917 Lenin a profitat de nemulțumirea poporului față de suferințele provocate de participarea Rusiei la Primul Război Mondial și a preluat puterea printr-o lovitură de stat dată la 7 noiembrie 1917. Au urmat trei ani de război civil în care „armata roșie” a înfrânt „armatele albe” compuse din democrați, menșevici, țariști etc., până în  1921 puterea comuniștilor asupra Rusiei devenind incontestabilă.
Imediat după preluarea conducerii, Lenin a luat o serie de măsuri urmărind creșterea susținerii comuniștilor de către popor, combaterea opozanților și începerea transformării societății:

  • a decretat împroprietărirea țăranilor
  • a început negocierei pentru ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial
  • a înființat o poliție politică numită CEKA - Comitetul Extraordinare de Luptă împotriva Antirevoluției și Sabotajului și un sistem de lagăre numit GULAG unde erau trimiși opozanții regimului
  • drepturile și libertățile cetățenești au fost îngrădite
  • au fost etatizate principalele întreprinderi, bănci și alte obiective economice

După victoria în războiul civil, Lenin a lansat noua politică economică (NEP). Aceasta permitea, deși limitat activitatea întreprinzătorilor particulari în scopul de a grăbi refacerea economiei după război.
În 1922 Lenin a unit Rusia și alte teritorii unde se instaurase regimul comunist(Ucraina, Belorusia) în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
La începutul lui 1924 Lenin a murit. Timp de câțiva ani după moartea lui s-a purtat o luptă politică pentru putere între Stalin și Troțki. Atrăgându-i de partea lui pe membrii conducerii Partidului Comunist, Stalin l-a eliminat pe Troțki și a devenit conducător neconstestat al URSS în 1928. În același an Stalin a luat decizia de a dezvolta de aici înainte economia pe baza unor planuri multianuale, astfel NEP a fost stopată și din 1929 a început transformarea economiei. S-a dorit dezvoltarea rapidă a industriei, punându-se accent pe industria grea. În agricultură, tot în 1929, s-a lansat procesul de colectivizare. Țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile și inventarul agricol unor gospodării colective numite colhozuri. Pentru că în Ucraina împotrivirea țăranilor la colectivizare era foartea puternică, Stalin a ordonat ca acestora să li se confiște cerealele. Ca urmare, în 1932-1933 aproape 6 milioane de ucrainieni au murit de foame. În paralel Stalin a creat un cult al personalității fără precedent în istorie, în slujba căruia erau obligați să se supună artiștii. Pentru a-i descuraja pe oameni să se opună politicilor sale, Stalin a intensificat activitatea instituțiilor de represiune.
În anii 1936-1938 s-a manifestat „Marea teroare”, milioane de oameni au fost arestați și trimiși în GULAG sau de-a dreptul împușcați.

Comentarii

Alte articole