Știința contemporană

Una dintre caracteristicile importante ale epocii contemporane este dezvoltarea spectaculoasă a științei și tehnicii. Cunoștințele dobândite de omenire în această perioadă, de mai puțin de un secol, le depășesc pe cele obținute obținute în decursul celorlalte epoci. Printre științele care s-au dezvoltat foarte mult se numără fizica, chimia și biologia.
Una dintre cauzele acestei dezvoltări rapide a fost schimbarea în jurul anului 1900 a modalității de cercetare științifică. Dacă până atunci descoperirile și invențiile erau opera unor cercetări solitare, după 1900 au apărut colective de cercetare compuse din mai mulți savanți sau ingineri. Fondurile necesare cercetării sunt furnizate atât de către state, cât și, mai ales, de marile firme multinaționale interesate să obțină produse noi care să se vândă mai bine decât cele ale concurenței. Ca urmare a investițiilor private masive în cercetare a scăzut și timpul de la descoperirea propriu-zisă până la punerea ei în practică.
O altă caracteristică a științei secolului XX este apariția mai multor teorii cu privire la modalitatea de evoluție a științei. Cele mai importante astfel de teorii au fost cele formulate de Karl Raymund Popper, Thomas Kuhn și Paul Feyerabend.

Noile tehnologii și mediul înconjurător

Dezvoltarea noilor tehnologii a ușurat viața oamenilor, dar a avut de multe ori și un impact negativ asupra mediului înconjurător. A crescut foarte mult poluarea, atât a aerului, cât și a apei ori a solului. Ca urmare a acesteia, stratul de ozon protector al pământului s-a subțiat foarte mult, iar unii cercetători au adus dovezi convingătoare că poluarea atmosferei duce la o încălzire climatică. Pentru a preveni o schimbare catastrofală a climei, în anul 1997 a fost semnat Protocolul de la Kyoto prin care 160 de state s-au angajat să reducă nivelul de emisie a gazelor cu efect de seră. Din păcate au existat state, mari poluatoare, care fi nu au semnat acest tratat(China), fie nu l-au ratificat(Statele Unite ale Americii).
În 2012 protocolul a fost prelungit la Doha până în 2020 și se speră ca în acest timp se va putea semna un alt tratat mai eficient.
Un alt tip de poluare cauzat de noile tehnologii este poluarea genetică. În ultimele decenii s-au creat organisme modificate genetic (OMG) mai rezistente la boli și mai productive, iar în unele țări acestea au fost aprobate pentru consumul uman. În altele s-a respins consumul lor pentru că nu există încă studii aprofundate cu privire la efectul acestui consum asupra organismului uman. Un alt efect al poluării genetice, implicit al consumului de organisme modificate genetic, este afectarea gravă a anumitor ecosisteme.
Dezvoltarea științei și tehnologiei a permis statelor bogate să cunoască ritmuri de creștere economică impresionante. În același timp s-a adâncit decalajul de dezvoltare dintre statele sărace, care nu-și permit noile tehnologii și cele bogate, vorbindu-se de o prăpastie digitală. Pentru a permite și statelor sărace să aplice noile tehnologii s-a încercat dezvoltarea unor tehnologii mai ieftine, accesibile și acestora.

Noile tehnologii și timpul liber

Beneficiile si  dezavantajele noilor tehnologii

În epoca contemporană dezvoltarea dimensiunii sociale a făcut ca oamenii să dispună de mai mult timp liber. Scăderea zilei de lucru la 8 ore, introducerea weekend-urilor libere și a concediilor legale de odihnă au făcut ca timpul liber aflat la dispoziția oamenilor să fie mult mai mare în ultimele decenii decât în secolele anterioare.
Dezvoltarea noilor tehnologii a avut un impact semnificativ asupra modalității în care oamenii își petrec timpul liber. Mai întâi, transporturile moderne au permis oamenilor să efectueze excursii sau sejururi la distanțe mari de casă. Dezvoltarea aviației comerciale din anii 70 a permis chiar și membrilor clasei medii din țările bogate să-și petreacă vacanțele în locuri exotice.
O altă invenție care a schimbat modul de petrecere a timpului liber a fost televizorul. Televiziunea s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial și a făcut ca oamenii să petreacă ore în șir în fața televizorului, deși prin intermediul televizorului oamenii pot să se informeze, pot să se educe ori să vizioneze programe de divertisment, privitul în exces la televizor are efecte negative. Calculatorul a avut și el un impact deosebit asupra petrecerii timpului liber. Cu ajutorul acestuia se pot juca jocuri, se pot viziona filme, se poate audia muzică, se pot accesa informații, se poate comunica etc. Și folosirea în exces a calculatorului poate da dependență și poate avea efecte negative asupra sănătății. S-a mai reproșat calculatorului că jocurile violente duc la creșterea nivelului de violență în rândul celor care le practică sau că dependența de rețelele sociale duce la izolarea de viața reală, implicit la însingurarea socială sau că prin intermediul acestor rețele sociale diverși răufăcători și-au putut găsi mai ușor victimele.

Contribuții românești la dezvoltarea științei

Deși România nu este printre țările care au jucat un rol esențial în dezvoltarea tehnologiei, au existat oameni de știință și inventatori români care s-au remarcat prin contribuțiile lor în aceste domenii.
În trecut mulți dintre oamenii de știință și inventatorii români studiau în străinătate, dar cea mai mare parte a lor se întorceau și își continuau cercetările în țară. În ultimele decenii însă o mare parte a celor ce au studiat în străinătate a rămas acolo, România pierzând astfel posibilitatea de a beneficia de cunoștințele, priceperea și creativitatea lor. Cauzele acestui exod al creierelor (din expresia engleză brain drain) sunt atât fondurile insuficiente alocate de statul român cercetării, cât și alocarea lor după criterii arbitrare adesea.
Până în urmă cu câțiva ani articolele științifice publicate în reviste de prestigiu nu aveau un statut diferit de cele publicate în reviste oarecare, astfel de multe ori cercetători de valoare nu reușeau să avanseze sau să obțină fondurile necesare cercetării lor, dar erau promovați cercetători mediocri.
În ultimii ani lucrurile s-au schimbat și a crescut atât numărul revistelor românești urmărite de către ISI - Institutul de Informare Științifică (Institute for Scientific Information), cât și numărul articolelor publicate de cercetătorii români în reviste importante. Chiar și cercetătorii români rămași peste granițe joacă un rol important pentru știința română, atât pentru că descoperirile lor aduc prestigiu și României, cât și pentru că mulți dintre ei păstrează legături cu instituțiile de cercetare românești și prin aceasta permit acestor instituții să ia parte la cercetări  importante în colaborare cu instituții de prestigiu din străinătate.