Cum se adoptă legile europene?

La propunerea miniştrilor din ţările membre, a unor organizaţii neguvernamentale sau din proprie iniţiativă Comisia Europeană formulează un proiect de lege. Proiectul de lege este trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, dacă ambele îl adoptă fără a propune amendamente,

Castelul Peles

Pentru ca ne apropiem cu pasi repezi catre sarbatorile de iarna, ne-am decis sa va facem o recomandare in ceea ce priveste vizitarea zonelor sau obiectivelor turistice. Se stie foarte clar ca fiecare doreste sa isi faca vacanta cu un cost cat mai redus, implicit asteptand sa i se ofere in schimb servicii cat mai bune, astfel majoritatea turistilor prefera sa isi faca vacantele in afara pentru ca preturile sunt aproximativ la fel cu cele din Romania, dar calitatea serviciilor este des incomparabila cu cea a serviciilor intalnite in Romania.

Instituţiile Uniunii Europene


Dintre instituţiile Uniunii Europene cele mai importante sunt:
1.      Comisia Europeană  are rol executiv, reprezentând interesele Uniunii Europene în ansamblul ei. Comisia Europeană are sediul la Bruxelles şi este compusă din 27 de membri, numiţi comisari, fiecare comisar fiind

Cauzele şi etapele integrării europene

Cauzele integrării europene

Integrarea europeană este un proces de asociere a statelor  prin care ele îşi propun să colaboreze în diverse domenii. Acest proces a fost lansat după cel de-al Doilea Război Mondial cu scopul de a reface Europa, distrusă de război.
Au existat cauze economice, militare şi politice ale integrării europene.

Rolul Europei în lume în secolul al XX-lea


La începutul secolului XX, Europa exercita o adevărată dominaţie asupra lumii. Imperiile coloniale europene cuprindeau teritorii imense pe alte continente, economia Europei producea mărfuri mai multe şi mai avansate tehnologic decât a celorlalte continente, limbi vorbite în Europa se răspândiseră pe alte continente, iar civilizaţia şi cultura europenilor deveniseră modele pentru întreaga lume, totuşi încă de pe acum

Conferinţa de la Paris. Regimuri politice şi relaţii internaţionale interbelice.

După încheierea Primului Război Mondial s-au încheiat 5 tratate de pace cu statele învinse în cadrul Conferinţei de la Paris, din 1919 – 1920. Ele au fost redactate în pe baza a 14 principii, numite „Cele 14 puncte”, formulate de către preşedintele american Woodrow Wilson.

Primul Război Mondial

Premisele şi cauzele Primului Război Mondial

La începutul secolului XX rivalităţile dintre statele lumii au devenit tot mai puternice. Acestea erau de mai multe feluri:

Lumea la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea

1.   Europa

În această perioadă (n.r.: sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX), în Europa existau atât mari puteri dezvoltate economic (Germania, Franţa, Marea Britanie), cât şi state mai mici dintre care unele erau dezvoltate (Belgia, Olanda), iar altele mai puţin dezvoltate (România).

State multinationale

1.     Austro-Ungaria

Imperiul Austriac a rămas un stat absolutist după înfrângerea revoluţiei de la 1848. Pe teritoriul său locuiau în întregime sau parţial numeroase popoare: germani, unguri, cehi, slovaci, sloveni, italieni, croaţi, polonezi, ucraineni etc.

Domnia lui Carol I (1866 – 1914)

Membrii Monstruoasei coaliţii care au preluat conducerea ţării după detronarea lui Cuza s-au străduit să aducă un prinţ străin pe tronul României pentru a îndeplini una dintre cerinţele adunărilor ad-hoc din 1857. Motivele aducerii unui prinţ străin erau:

Jocuri cu masini

Deoarece cu toţii suntem în vacanţă, elevi şi profesori, ne oprim programul normal în care scriem despre evenimente istorice pentru a vă face o recomandare, un mijloc de deconectare în vacanţă, perioada preferată a elevilor, în care şcoala nu le face probleme.Dorim să discutăm puţin şi să vă recomandăm să jucaţi jocuri cu masini.

Formarea Statului Naţional Român

După înfrângerea revoluţiei de la 1848, revoluţionarii români refugiaţi în Occident au încercat să obţină sprijinul marilor puteri pentru cauza naţională românească.

Desfăşurarea revoluţiei de la 1848 în ţările europene

Revoluţia a izbucnit în ianuarie 1848 în Regatul celor Două Sicilii la Palermo unde regele Ferdinand al IV-lea a fost nevoit să acorde o constituţie. După câteva luni însă el a reprimat revoluţia cu ajutorul armatei.

Relaţii internaţionale între 1871 şi 1914

Până în 1890 diplomaţia lui Bismarck, cancelarul Germaniei, a avut drept obiectiv principal împiedicarea Franţei de a-şi găsi aliaţi cu ajutorul cărora să atace Germania şi să recupereze Alsacia şi Lorena.

Noi perspective asupra relaţiilor internaţionale

Pentru că interesele marilor puteri erau uneori opuse, „Concertul european” a reuşit doar cu mare greutate să menţină pacea în Europa.

Sfânta Alianţă şi revoluţiile de după 1815

Popoarele europene au fost nemulţumite de faptul că hotărârile luate de Congresul de la Viena n-au ţinut cont de interesele lor, ci doar de cele ale monarhilor. Astfel s-au restabilit regimurile absolutiste în multe ţări şi teritorii care ar fi dorit să fie parte a unor state naţionale independente au fost anexate unor imperii multinaţionale.

Congresul de la Viena şi „Concertul european”


După înfrângerea lui Napoleon statele învingătoare şi-au trimis reprezentanţii la Congresul de la Viena, desfăşurat între anii 1814 şi 1815 pentru a pune bazele unei păci durabile în Europa.

Regulamentele organice


După restaurarea domniilor pământene a urmat un nou război ruso-turc, desfăşurat între anii 1812 şi 1829, încheiat cu victoria Rusiei.

Revoluţia de la 1821


La începutul secolului al XIX-lea ideile Revolutiei franceze, de libertate şi egalitate s-au răspândit şi în Sud-Estul Europei.

Secolul fanariot

La începutul secolului al XVIII-lea crezând că Imperiul Otoman intrase într-o decădere rapidă unii domni din Moldova şi Ţara Românească au încercat să profite de decădere pentru a elibera ţările lor de sub dominaţia otomană.

Transilvania sub stăpânire habsburgică

După ce i-au înfrânt pe turci armatele habsburgice au intrat şi în Transilvania pe care au ocupat-o treptat până în 1691.

Ţările Române şi "problema orientală"

Dacă până acum am scris despre Revoluţia engleză, Revolutia franceza, revoluţia industială şi alte subiecte de acum începem să scriem despre România, respectiv pentru început despre Ţările Române în perioada manifestării aşa-numitei probleme orientale.

Transformări sociale

Revoluţia industrială şi dezvoltarea economiei capitaliste au adus mari schimbări în structura societăţii.
În această perioadă s-au afirmat două clase sociale noi: burghezia, întreprinzători capitalişti şi muncitorii.